Castelul Pelisor

Construit pe Valea Prahovei, la doar cateva sute de metri de Peles, Pelisorul a reprezentat un dar din partea Regelui Carol I pentru cuplul princiar Ferdinand si Maria. Initial, din perspectiva regelui Carol I, Pelisorul se dorea a fi un mai degraba un chalet elvetian si nicidecum un castel, insa arhitectura specifica stilului Renascentist German dar si decoratiunile „à la belle epoque” au facut posibila ridicarea sa la rangul de castel. A fost construit între anii 1899-1902 dupa planurile arhitectul ceh Karel Liman si inaugurat un an mai târziu, la 24 mai 1903, printr-o sarbatoare ce avea sa reuneasca monarhi si principi mostenitori, reprezentanti ai Bisericii, ofiteri superiori ai armatei romane, dar si importante personalitati din lumea politica si culturala a vremii.
„Noi, Carol I, Rege al României, cladit-am aceasta casa alaturea de falnicul castel Peles pentru iubitii nostri nepoti. Sfintita de biserica spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesa primit-am aceasta noua cladire, cu inima recunoscatoare si plina de dragoste. Intrat-am cu ai nostri copii, Carol, Elisaveta si Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelisor”. Actul inaugural al castelului
Cea care avea sa devina ‘Regina tuturor romanilor’ dupa 10 octombrie 1914, a lasat o amprenta puternica asupra stilului si elegantei Pelisorului. Sub indrumarile ei – Principesa mostenitoare la acea vreme – arhitectului Liman si decoratorului vienez Berhard Ludwig au conferit castelului interioare luminoase, decorate cu elemente de stil bizantin, motive celtice si romanesti.
regina-maria
Regina Maria. Sursa: Adevarul.
„In Pelisor am razbit sa fac doua odai romanesti, astfel ca acest stil a devenit stilul meu, intr-o perioada in care arta nationala era la nivel scazut” – Regina Maria
Stilul bizantin, dealtfel preferatul reginei, se regaseste la tot pasul printre cele 99 de incaperi ale castelului, cu precadere in dormitorul reginei, capela si salon. Simplitatea, eleganta si rafinamentul in decoratiuni confera totusi mai degraba aerul unei locuinte de familie decat cel al unei resedinte regale. Mult mai primitor si rustic decat Pelesul, Pelisorul poarta cu el semnatura cu iz de violeta indiana a unei personalitati misterioase dar in acelasi timp indraznete, romatice dar si promotoare a noului si frumosului combinate in arta – Regina Maria. Stilul romanesc se regaseste atat in modul in care camerele/spatiile sunt divizate folosind elemente brancovenesti, cat si in obiectele de decor specifice Vaii Prahovei ori in arhitectura celor doua turnuri ale castelului care sunt acoperite cu olane de gresie colorata, specific turlelor de biserici din Bucovina. Vechile mituri celtice, scandinave ori scotiene se regasesc si ele din abundenta in decorurile castelului. Un lait motiv al Pelisorului il reprezinta mitul scandinav al vesniciei reprezentat prin motivul corpurilor de sarpe (ori alte fiinte supranaturale) innodate intr-o spirala fara sfarsit, ce se regaseste in deosebi in design-ul ferestrelor etajului I. Mitul celto-scotian al regenerarii reprezentat prin ramura de ciuline se intalneste in Camera de Aur a castelului, tot aici regasindu-se si luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon impreuna cu simbolul astrului solar ce semnifica de asemeni vesnicia. Incaperile de interes ale Pelisorului poarta asadar o bogata incarcatura mitologica dar si un rafinament aparte pe care Regina Maria nu s-a sfiit sa li-l impregnze. Lemnul de tei folosit in confectionarea mobilierul Dormitorului reginei reda acestei incaperi aerul sacru al dragostei conjugale, potrivit mitologiei grecesti, iar lemnul de stejar ce lambriseaza Holul de Onoare confera un caracter predominant masculin incaperii care, in viziunea celtica, simbolizeaza protectie, putere si durabilitate. Luminatorul impodobit cu vitralii din Holul de Onoare reprezinta un important element de arhitectura specific artei anilor 1900 apartinand curentului ‘Art Nouveau’, avand un joc de forme ornamentale ce dau parca nastere unui nou univers. Pe de alta parte, Biroul Regelui Ferdinand se impune prin solemnitate, stilul neorenasterii germane regasindu-se din plin in mobilierul din lemn de nuc – copac al regalitatii ce simbolizeaza eleganta si rafinamentul, belsugul dar si longevitatea. Capela integrata apartamentului reginei este placata cu marmura de Ruschita, vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtreaza o lumina fascinanta conferandu-i incaperii un aer de reculegere deplina. Biroul Reginei Maria este mobilat si el conform ideilor acesteia, regasindu-se aici mai mult din specificul traditional romanesc: interiorul este impodobit cu coloane brancovenesti si semineu specific zonei, iar mobilierul este decorat cu simbolurile reginei – crinul si crucea gamata. Asadar, se poate observa cu usurinta ca niciun detaliu ornamental nu este intamplator in castelul ce a reprezentat pentru Regina ‘casa de vis’ pana la finalul vietii sale. Poate nu intamplator, regina si-a trait ultimele clipe in Camera de Aur, inconjurata de simbolurile vesniciei, si poate la fel de neintamplator izul de violeta indiana izvoraste uneori in locul unde astazi regasim inima uneia din cele mai frumoase regine ale Europei – Regina Maria a Romaniei!
„De acum înainte nu va voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteste-ti Poporul meu ca te-am iubit si ca te binecuvântez cu ultima mea suflare.” – Regina Maria in „Scrisoare adresata tarii si Poporului meu”
castelul-pelisor-2
Castelul Pelisor. Sursa Flickr.
castelul-pelisor-1
Detalii decoratiuni – Castelul Pelisor. Sursa Flickr.