Garile Regale

Nu multi sunt cei care stiu ca Sinaia reprezinta orasul celor 3 gari: trei ansambluri de cladiri s-au construit de-a lungul istoriei, si toate 3, sau macar corpuri din vechile cladiri, s-au pastrat pana in zilele noastre. Anul 1879 este anul in care, in data de 10 iunie, ‘trenul placerii’ a facut prima data traseul Bucuresti – Campina, urmand ca la doar cateva luni mai tarziu sa fie deschis tronsonul de cale ferata Bucuresti – Sinaia si totodata sa fie inaugurata prima gara in Sinaia. Aceasta era formata, printre altele, dintr-un salon de primire a principelui Carol I, care va fi folosit ca si Gara Regala pana in 1940, urmand ca in timpul Primului Razboi Mondial cladirea sa fie folosita pentru ingrijirea ranitilor adusi de pe front. In 1911 mare parte din cladirile ansamblului garii au fost demolate, construindu-se in loc actuala Gara Sinaia, care a fost destinata calatorilor inca de la infiintare. Vechiul Salon de primire Regal construit in 1879 mai dainuie totusi si astazi, aici regasindu-se o expozitie unicat de machete si insemne feroviare. Totusi, de-a lungul vremii, Salonul a fost folosit, pe rand, ca sala de proiectie, club muncitoresc, biblioteca, sala de dans ori atelier de tamplarie metalica, pana cand a fost salvat de iubitori ai istoriei feroviare si transformat in muzeu.
muzeu-expozitie-trenulete
Expozitie de trenulete. Sursa Jurnal De Hoinar.
In anul 1938 s-a inceput constructia celei de-a treia gari din Sinaia – Gara Regala a lui Carol al II-lea, care a fost finalizata in 1940 sub indrumarea arhitectului Duiliu Marcu – cel care a intocmit planurile si pentru Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Române, Opera Timişoara şi Palatul CFR Bucureşti . Amplasata in imediata apropiere a garii principale, Gara Regala a fost construita, in principal, din cauza ca vechiul Salon Regal nu se mai ridica la standardele vremii. Cuprindea un salon de receptie, salonul Regelui si salonul sefilor militari, fiind asadar destinata exclusiv familiei regale si oaspetilor ei. Constructia exterioara s-a realizat din piatra de Sinaia, la interior fiind utilizata caramida, marmura pentru pardoseala din sala de receptie si dale din piatra pentru celelalte incaperi (cu mentiunea ca Sala Regelui dispunea de mocheta). Tamplaria din lemn de stejar si portile metalice asigurau aerul impozant al cladirii, acelasi lemn de stejar fiind folosit si in Sala Regelui pentru lambrisarea peretilor. Cladirea mai dispunea de instalatie de incalzire proprie si iluminare electrica inca de la inaugurare – lucru care la acea vreme era destul de rar intalnit. Sala Regelui adaposteste si astazi o adevarata opera de arta – o valoroasa pictura murala de peste 5 metrii patrati, realizata cu pensula intr-o singura directie de pictorul comandor de marina Dimitrie Stiubei, infatisand o scene voievodala de vanatoare de mistreti din sec IV. Ani la rand sala a fost folosita ca salon de primire a Regilor Carol II si Mihai, iar intre anii 1949-1965 a fost utilizat ca si localul clubului muncitoresc C.F.R. Dupa ce in 1965 intregul ansamblu si-a recapatat statutul de gara, fiind pana in 1990 „Gara Prezidentiala” iar dupa 1990 „Gara Regala Carol al II-lea”, Sala Regala si-a recapatat destinatia de salon de protocol, nefiind insa permisa vizitarea lui de catre turisti.
pictura-murala
Pictura murala. Sursa Welcome To Romania.
Ani la rand Gara Sinaia a fost gara in care legendarul Orient Express oprea o data pe an, aducand parca aerul si rafinamentul parizian ori maretia Constantinopolelui de alta data. Faimoasa linie feroviara internnationala de lux a devenit legendara mai ales scriitorilor celebrii care au cuprins in paginile lor povesti ce aveau loc in vestitul tren, cum este cazul romanului Agathei Christie ‘Crima in Orient Express’. Denumit si ‘trenul regilor’, el pare sa fie pe departe cel mai luxos mijloc de transport al vremii, atingand apogeul in perioada interbelica, atunci cand reteaua dispunea de trei servicii paralel functionale: Orient Express (traseul clasic), Simplon Orient Express (prin Italia) și Arlberg Orient Express care circula via Zurich și Innsbruck spre Budapesta, rulând de acolo spre București și Atena. Deloc de neglijat, serviciile oferite in timpul calatoriei se ridicau la cele mai inalte standarde, insa, pe langa reputatia castigata datorita confortului si luxului, Orient Expres-ul era renumit si datorita vagonului restaurant unde bucatari de prima clasa aveau grija de rasfatul gastronoic al clientilor. Desi intre anii 1977 – 2000 compania detinatoare a trenurilor a scurtat rutele astfel ca Orient Express-ul a facut legatura doar intre Paris-Viena sau Strasbourg-Viena, dupa o pauza de 5 ani, in anul 2000 s-a reluat calatoria anuala cu acest tren special pe ruta: Paris – Viena – Budapesta – Sinaia – Bucuresti – Varna – Istanbul – Bucuresti – Sinaia – Budapesta – Viena – Venetia.
emblema-trenul-regal
Emblema Tren Regal. Sursa Ziare.com.
trenul-regal-1
Trenul Regal. Sursa Turism Feroviar.
Dar pe langa Orient Express, Gara Regala Sianaia a reprezentat punctul de oprire al inca unui tren construit sub insemnul luxului – Trenul Regal. Comandat in 1926 de catre Regele Ferdinand tocmai in Italia, trenul a fost livrat doi ani mai tarziu, imediat dupa moartea suveranului si a avut oaspeti de seama pana in 1978, cand a fost retras din circulatie. Supranumit si ‘Trenul Albastru’ mai ales datorita reprezentilor cu sange nobil ce s-au lasat purtati in extravagantele calatorii, Trenul Regal a fost si vedeta de film in distributia regretatului Sergiu Nicolaescu “Orient Express”, in lungmetrajul celebrului Francis Ford Coppola „Tinerete fara tinerete”, ori in productia marca Mafaldei de Savoia “Curajul unei printese”. In anul 2004 acesta a fost preluat de Societatea Feroviara de Turism SFT-CFR devenind astfel cel mai vechi si mai luxos tren al Cailor Ferate Romane.
trenul-regal-2
Trenul Regal. Sursa Turism Feroviar.
trenul-regal-3
Trenul Regal. Sursa Turism Feroviar.